3 iunie, 2014

Vizita în România a vicepreşedintelui american Joe Biden reprezintă un semnal extrem de important, atât pe plan extern, cât şi intern, pentru consolidarea parteneriatului strategic dintre SUA şi ţara noastră. Prin prezenta declaraţie politică salut reconfirmarea angajamentelor ferme din partea SUA, în vederea garantării securităţii în regiune, dar şi recomandările pentru susţinerea în continuare a luptei împotriva corupţiei şi pentru independenţa justiţiei într-o Românie ancorată în direcţia Vest.

Pentru orice stat membru NATO, apartenenţa la o structură internaţională de securitate şi apărare colectivă presupune deopotrivă beneficii ale unei contribuţii partajate la eforturi comune, cât şi responsabilităţi de dezvoltare participativă a capabilităţilor acestor structuri. Urmând drumul consolidării statutului său de membru, România s-a angajat şi a luat parte, de-a lungul anilor, la toată gama de operaţiuni derulate de alianţă pentru menţinerea păcii în lume (Afganistan, Irak, Balcani sau Marea Mediterană), păstrând ferm direcţia de colaborare şi participare cu forţe şi capacităţi la misiuni viitoare.

În contextul acestor tensiuni regionale, România primeşte la rându-i confirmarea sprijinului din partea NATO şi a pilonului său cel mai important. Vizita în România a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, completată de venirea la Bucureşti a vicepreşedintelui american, Joe Biden, cea mai importantă prezenţă politică din ultimii ani pentru România, are un puternic şi evident rol strategic şi demonstrativ. Mai mult, discursul susţinut de vicepreşedintele american în faţa militarilor români, într-un hangar al armatei, cu avioane şi elicoptere de luptă pe fundal, este cel mai clar semnal al atenţiei SUA faţă de aliaţii săi şi impunerea NATO ca cea mai puternică alianţă, al cărei scop este asigurarea libertăţii şi securităţii tuturor membrilor săi prin mijloace politice şi militare.

Apartenenţa ţării noastre la UE şi NATO ne conferă, nu de puţine ori, statutul de mediator şi uneori arbitru al situaţiilor limită în această parte a Europei. Tocmai de aceea, dincolo de factorul demonstrativ extern şi de afirmarea susţinerii pentru integritatea Ucrainei şi a sprijinului pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice, cu sfera de influenţă a Rusiei, vicepreşedintele american a dat un semnal important în direcţia păstrării parcursului României de eliminare a corupţiei, ca factor intern care ameninţă statul şi instituţiile de drept. La aproape 25 de ani de la Revoluţie, şi mai bine de 2 decenii parcurse pe drumul democraţiei, România nu are voie să mai dea prilejul să se vorbească de nerespectarea sau subminarea statului de drept. La fel cum a afirmat şi oficialul american în discursul de final al vizitei la Bucureşti, România trebuie să constituie în continuare un model pentru ţările din regiune în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, continuând eforturile de combatere a acesteia.

Intervenţia Rusiei în Ucraina a încălcat nu doar suveranitatea acestui stat, ci şi valorile privind pacea şi securitatea internaţională. Chiar dacă nu mulţi au curajul să o spună, atât la nivel european, cât şi regional, este nevoie de reafirmarea solidarităţii statelor membre în cadrul NATO, a valorilor privind pacea şi securitatea internaţională, a sprijinului şi colaborării dintre state în momente dificile marcate de violenţă şi mişcări separatiste alimentate din exterior.